Știrea este proaspătă, 25 august 2017. Publicată atât de presa internațională, cât și de cea locală, ea a stârnit reacții de compasiune pentru “bietul inginer”.
Fără să caut o abordare juridică a acestei decizii aș vrea să ne uităm puțin la ea din punct de vedere al asumării responsabilității faptelor noastre.
Și asta deoarece am văzut un bun prieten, în ale cărui valori am încredere, interpretând știrea în felul următor: “Ca programator poți face închisoare pentru codul pe care șefii ți-au cerut să-l scrii“.
Da, normal că poți. Mai mult, ar fi total aberant să nu existe această variantă. Ar înseamna că ai putea să faci orice (bun sau rău) fără să fie nevoie să îți asumi responsabilitatea.
Cine este “domnul inginer”
Domnul inginer de la VW se numeste James Liang. Nu era chiar un simplu programator sau un inginer nou angajat pe care l-au abuzat șefii. Liam, lucra acolo din 1983 și a condus departamentul de dezvoltare diesel. Mai mult, el s-a declarat vinovat și a cooperat cu autoritățile americane de la începutul scandalului.
Volkswagen a plătit aproximativ 22 de miliarde de dolari amendă în Statele Unite, pentru că a echipat masinile diesel cu computere care înșelau controalele americane antipoluare.
Demascat de autorități datorită unui ONG, gigantul auto cu 12 mărci, printre care Audi, VW și Porsche, a recunoscut, la sfârșitul lui 2015, că a echipat 11 milioane dintre mașinile sale cu un program care minimaliza nivelul real al emisiilor de gaze nocive în cursul controalelor.
Are relevanță funcția de conducere?
Ca să vedem și partea cealaltă, când ești un simplu programator și te duci la șef și îi spui că ai o ideea prin care poți fura pentru a creste profitul firmei, iar șeful aprobă, se numeste că ești vinovat sau nu? Răspunzi prin urmare în fața legii pentru fapta ta?
Să analizăm cazul în care accepți să faci ceva ilegal sau imoral doar pentru că ți-a spus șefu. Cum ar arăta lumea dacă toate persoanele cu funcție de conducere nu ar răspunde pentru nicio acțiune sau decizie a persoanelor din subordine? Cine ar mai accepta să coordoneze echipe dacă ar trebui să își asume exclusiv cei din conducere orice și toate greșelile subordonaților?
A cui e responsabilitatea
Oameni buni, trăim într-o lume în care fiecare răspunde pentru faptele sale.
În mediul privat, administratorii și / sau directorii companiilor răspund atât de faptele lor cât și de cele ale angajaților care au legatură cu impactul pe care firma îl are asupra economiei, societății sau a mediului înconjurător.
Știți ce scuză folosesc cel mai frecvent companiile de exploatare a lemnului care proceseaza lemn provenit din parcuri naționale sau alte surse ilegale: “Noi am cumpărat materia brută (buștenii) cu acte in regulă.” Ceea ce nu spun este că, de cele mai multe ori știau că acele acte sunt false, dar asta e vine altora – respectiv a furnizorilor sau a altor intermediari.
Vă amintiți știrile cu șoferii unor reprezentanți guvernamentali care primeau mită. Vă invit să renunțăm puțin la naivitate. Atât persoanele imorale, cât și cele amorale trebuie să își asume responsabilitatea acțiunilor și deciziilor.
PS: nu doresc nimănui să ajungă după gratii și nici nu mă bucur de răul altuia. În același timp consider că e o greșeală enormă să apărăm imoralitatea sau ilegalitatea.